Mijloace de semnalizare rutiera

Mijloace de semnalizare rutiera




Mijloace de semnalizare rutiera - Curs de legislatie: Cap 2

Mijloace de semnalizare

Prin mijloace de semnalizare rutieră înţelegem toate semnalele şi elementele folosite pentru ca circulaţia să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, fără evenimente neplăcute. Mijloacele de semnalizare rutieră se constituie într-un sistem unitar şi coerent, se realizează şi se instalează astfel încât să fie observate cu uşurinţă şi din timp de către cei cărora li se adresează şi trebuie să fie în deplină concordanţă între ele şi într-o stare tehnică de funcţionare corespunzătoare.

Tipurile de mijloace de semnalizare rutieră şi ordinea de prioritate a respectării lor, este următoarea:

  • a) semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier;
  • b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară;
  • c) semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei;
  • d) semnalele luminoase sau sonore;
  • e) indicatoarele;
  • f) marcajele;
  • g) regulile de circulaţie.

 

Semnalele poliţistului rutier care dirijează circulaţia – mijloace de semnalizare

Semnalele poliţistului rutier se aplică cu precădere faţă de celelalte semne sau reguli de circulaţie conform ordinii de respectare a mijloacelor de semnalizare.

Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:

  • braţul ridicat vertical semnifică atenţie, oprire pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Dacă semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare;
  •  braţul sau braţele întinse orizontal semnifică oprire pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborâ braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, oprire pentru participanţii la trafic care vin din faţa ori din spatele lui;
  •  balansarea cu braţul, pe verticală, a unui dispozitiv cu lumină roşie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte semnifică oprire pentru participanţii la trafic, spre care este îndreptat;
  •  balansarea braţului în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifică reducerea vitezei;
  • rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei şi grăbirea traversării drumului de către pietoni.

Foarte important de menţionat că oprirea conducătorilor de vehicule şi a pietonilor este obligatorie şi la semnalele date de:

  • a) poliţiştii de frontieră;
  • b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării;
  • c) agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel;
  • d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice;
  • e) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor de învăţământ;
  • f) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.

Persoanele care dirijează circulaţia ori care adresează semnale de oprire participanţilor la trafic, trebuie să fie echipate şi plasate astfel încât să poată fi observate şi recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic.
Semnalele speciale de avertizare, luminoase şi/sau sonore – mijloace de semnalizare

Reprezintă mijloacele de avertizare utilizate de către autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară atunci când conducătorii acestora se deplasează în acţiuni de intervenţie sau misiuni care au caracter de urgenţă.

Acestea pot fi folosite şi separat în funcţie de natura misiunii.Semnalele speciale luminoase de avertizare sunt:

  • lumina roşie – poate fi folosită numai de către autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor;
  • pentru lumina albastră – autovehiculele aparţinând poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, serviciului de ambulanţă sau medicină legală, protecţiei civile, Ministerului Apărării care însoţesc coloane militare, unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie şi Pază, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalişti din Ministerul Public, precum şi cele aparţinând Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă;
  • pentru lumina galbenă – autovehiculele cu mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite ori care însoţesc asemenea vehicule, cele care transportă anumite mărfuri sau substanţe periculoase, cele destinate întreţinerii, reparării ori verificării unor lucrări efectuate în partea carosabilă sau executării unor lucrări de drumuri, curăţeniei străzilor, deszăpezirii sau tractării, transportului şi depanării autovehiculelor rămase în pană sau avariate, precum şi tractoarele care tractează utilajele agricole şi tehnologice agabaritice. Inspectoratul General al Poliţiei Române poate autoriza utilizarea dispozitivelor speciale luminoase de culoare galbenă pentru autovehiculele stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

Mijloacele speciale sonore de avertizare sunt echipamente ce se instalează numai pe autovehiculele aparţinând serviciilor de Pompieri, Ambulanţă, Poliţie, precum şi serviciilor Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Externe.

Semnalele speciale de avertizare luminoase pot fi folosite şi fără cele sonore, situaţie în care autovehiculul respectiv nu are regim de circulaţie prioritară.

Se interzice utilizarea semnalelor speciale sonore separat de cele luminoase.

Conducătorii vehiculelor cu regim de circulaţie cu excepţia celor de la trecerea la nivel cu calea ferată.

Când aceştia intră într-o intersecţie pe culoarea roşie a semaforului ori având indicatorul oprire sau cedează trecerea vor reduce viteza şi vor circula cu atenţie sporită pentru evitarea producerii unui accident de circulaţie, în caz contrar răspunzând conform legii.

Totodată aceste autovehicule, atunci când se deplasează în misiuni, nu se supun restricţiilor de circulaţie.

Foarte important de menţionat este modul în care trebuie să procedeze participanţii la traficul rutier în momentul întâlnirii în circulaţie, cu astfel de autovehicule:

  • la apropierea autovehiculelor cu însemnele poliţiei şi ale pompierilor, aflate în misiune, care au în funcţiune semnalele luminoase de culoare roşie şi albastră şi, respectiv, roşie, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi să oprească de îndată în afara părţii carosabile sau, când nu este posibil, cât mai aproape de partea din dreapta a părţii carosabile şi să permită trecerea acestora;
  • la apropierea de autovehicule cu regim de circulaţie prioritară, care au în funcţiune semnalele luminoase de culoare albastră, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, să elibereze banda pe care se deplasează autovehiculul prioritar ori să circule cât mai aproape de bordură sau acostament, iar la intersecţii, să le acorde prioritate de trecere;
  • conducătorii de autovehicule care se apropie de o coloană cu regim de circulaţie prioritară pot depăşi coloana dacă li se semnalizează această manevră de către conducătorul coloanei. Se interzice altor conducători de autovehicule să se intercaleze sau să se ataşeze unei coloane cu regim de circulaţie prioritară. Autovehiculele care formează o coloană, însoţite de un autovehicul cu regim prioritar, vor avea obligatoriu în funcţiune luminile de întâlnire.

Semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei - mijloace de semnalizare

Este reprezentată de totalitatea indicatoarelor şi mijloacelor de semnalizare cu caracter temporar amplasate în zonele de drum public pe care se execută lucrări sau modificări.

Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se execută lucrări este obligatorie, are semnificaţia interzicerii circulaţiei în zona afectată de lucrări şi scopul de a asigura desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a circulaţiei pe sectorul de drum rămas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, după caz.

Limitele sectoarelor afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil cu panouri, bariere, stâlpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacă aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele trebuie însoţite pe timp de noapte de lumini de culoare galbenă, iar când lucrarea afectează axul drumului, luminile pot fi de culoare albă sau galbenă.

Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instalează indicatoare şi balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip limitatoare de viteză şi se aplică marcaje, corespunzător situaţiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulaţiei se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat şi special instruit.

Persoanele care execută lucrări de orice natură pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate să poarte echipament de protecţie-avertizare fluorescent şi reflectorizant, de culoare galbenă sau portocalie, pentru a fi observate cu uşurinţă de participanţii la trafic.

La terminarea lucrărilor executantul trebuie să asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat şi refacerea semnalizării iniţiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiţii de circulaţie.
Semnalele luminoase - mijloace de semnalizare

Sunt reprezentate de luminile albe sau colorate, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat.

După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:

  • cu un corp de iluminat, cu lumină intermitentă de avertizare;
  • cu două corpuri de iluminat;
  • cu trei corpuri de iluminat;
  • cu patru sau mai multe corpuri de iluminat.

Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificaţia semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.

Semnalele luminoase (semafoarele) pot fi clasificate pe mai multe tipuri în funcţie de scopul amplasării lor pe respectivele sectoare de drum, astfel:

  • pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor în intersecţii;- pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor pe benzi;
  • pentru dirijarea circulaţiei pietonilor şi bicicliştilor;
  • pentru dirijarea circulaţiei tramvaielor;- pentru dirijarea circulaţiei la trecerea la nivel cu o cale ferată.

Semafoarele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor în intersecţii sunt alcătuite din trei culori: roşu, galben, verde.

Semnalul verde permite trecerea.

Când semaforul este însoţit de una sau mai multe lămpi care emit lumină intermitentă de culoare verde sub forma uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcţia indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului.

Conducătorii vehiculelor sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere participanţilor la trafic cu care se intersectează şi circulă conform semnificaţiei culorii semaforului care li se adresează.

Semnalul roşu interzice trecerea. La semnalul roşu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului.

Semnalul galben intermitent obligă conducătorii să circule cu viteză redusă şi să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.

Semnalul galben după verde anunţă apariţia semnalului roşu; totodată permite vehiculelor surprinse în intersecţie şi vehiculelor care nu mai pot opri în condiţii de siguranţă, să îşi continue deplasarea.

Atunci când semnalul roşu funcţionează concomitent cu cel galben, acesta anunţă apariţia semnalului verde.

Semnalele roşu, galben şi verde pot fi în formă de săgeţi de aceeaşi culoare, pe fond negru. În acest caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcţia sau direcţiile indicate prin aceste săgeţi. Aceeaşi semnificaţie o au şi săgeţile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc, la partea inferioară, semafoarele. Semnalul galben intermitent al unei lămpi instalate într-un loc periculos se instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumină galbenă intermitentă. Acesta poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mişcare, de culoare galbenă pe fond negru.

Semafoarele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor pe benzi, reprezintă dispozitivele care emit semnale roşii şi verzi, instalate deasupra benzilor delimitate prin marcaje longitudinale, fiind destinate semnalizării benzilor cu circulaţie reversibilă.

Semnalul roşu, având forma a două bare înclinate şi încrucişate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găseşte, iar semnalul verde, de forma unei săgeţi cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor şi circulaţia pe acea bandă.

Semnalul luminos intermediar care anunţă schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu circulaţie reversibilă, are forma unei sau unor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat în diagonală către în jos, spre dreapta. Acest semnal anunţă că banda deasupra căreia se află este pe punctul de a fi închisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează şi că aceştia sunt obligaţi să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de săgeţi.

Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia. Semafoarele pentru dirijarea circulaţiei pietonilor şi bicicliştilor sunt de culoare verde şi roşie. Acestea funcţionează corelat cu semnalele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor. Semnalul verde poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mers, iar cel roşu, imaginea unui pieton oprit.

Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători.
Semnalul verde permite trecerea.

Semnalul roşu interzice pietonilor să se angajeze pe partea carosabilă.

Semnalul luminos destinat numai dirijării circulaţiei bicicletelor are în câmpul său, imaginea unei biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru.Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui semafor însoţit de un panou adiţional pe care figurează o bicicletă.

Semafoarele pentru dirijarea circulaţiei tramvaielor au forma de casetă cu patru corpuri de iluminat de culoare albă şi trebuie însoţite de panouri cu semne adiţionale.În intersecţii dirijarea circulaţiei tramvaielor se poate realiza şi prin semafoare având semnale luminoase de culoare albă, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei celorlalte vehicule.

Autovehiculele cu regim de circulaţie prioritar, când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenţa, pot circula prin intersecţii, chiar dacă semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau dacă indicatoarele existente obligă la acordarea priorităţii ori interzic accesul.

Semafoarele pentru dirijarea circulaţiei la trecerea la nivel cu o cale ferată sunt compuse din două lumini roşii care funcţionează intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevăzute cu bariere sau semibariere, acest semnal anunţă coborârea acestora. Semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor trebuie să fie însoţit de un semnal sonor de avertizare.

În timpul cât semnalul cu lumini roşii este stins, trebuie să funcţioneze permanent un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă, având cadenţă lentă, care semnifică permisiunea de a trece. Lămpile cu lumini roşii şi albe sunt montate pe acelaşi suport şi îndreptate în aceeaşi direcţie. Acestea se amplasează de fiecare parte a căii ferate, pe partea dreaptă în sensul de mers, iar când condiţiile de vizibilitate impun, şi pe partea stângă, pe un refugiu în mijlocul părţii carosabile ori deasupra acesteia.

La apropierea trenurilor semnalul luminos cu lumini roşii şi cel sonor trebuie să intre în funcţiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare albă şi să rămână în funcţiune până la trecerea acestora.
Indicatoarele - mijloace de semnalizare

Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:

  • a) de avertizare;
  • b) de reglementare, care pot fi:
  1. de prioritate;
  2. de interzicere sau restricţie;
  3. de obligare;
  • c) de orientare şi informare, care pot fi:
  1. de orientare;
  2. de informare;
  3. de informare turistică;
  4. panouri adiţionale;
  5. indicatoare kilometrice şi hectometrice;
  • d) mijloace de semnalizare a lucrărilor, care cuprind:
  1. indicatoare rutiere temporare;
  2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.

Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic.

Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia.Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată.

Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.

Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lui este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.

Semnificaţia indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. în cazul indicatoarelor care avertizează sectoare periculoase, zona de acţiune a indicatoarelor este reglementată prin plăcuţe adiţionale.

Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanţă de maximum 50 m în localităţi, între 100 m şi 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m şi 1.000 m pe autostrăzi şi drumuri expres. Când condiţiile din teren impun amplasarea la o distanţă mai mare, sub indicator se instalează un panou adiţional “Distanţa între indicator şi începutul locului periculos”.

Pe autostrăzi şi drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu să se instaleze un panou adiţional “Distanţa între indicator şi începutul locului periculos”. în situaţia în care lungimea sectorului periculos depăşeşte 1.000 m, sub indicator se montează panoul adiţional “Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul”.

Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau de restricţie începe din dreptul acestora. în lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului “Ieşire din localitate”, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Marcajele - mijloace de semnalizare

Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează, le întăresc sau le precizează semnificaţia.

Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie să fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante, atunci când se adresează conducătorilor vehiculelor aflate în mişcare.

Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:

  • a) longitudinale, care pot fi:
  1. de separare a sensurilor de circulaţie;
  2. de separare a benzilor pe acelaşi sens;
  • b) de delimitare a părţii carosabile;
  • c) transversale, care pot fi:
  1. de oprire;
  2. de cedare a trecerii;
  3. de traversare pentru pietoni;
  4. de traversare pentru biciclişti;
  • d) diverse, care pot fi:
  1. de ghidare;
  2. pentru spaţii interzise;
  3. pentru interzicerea staţionării;
  4. pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre;
  5. pentru locuri de parcare;
  6. săgeţi sau inscripţii;
  • e) laterale aplicate pe:
  1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
  2. parapete;
  3. stâlpi şi copaci situaţi pe platforma drumului;
  4. borduri.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice trecerea cu vehiculul peste el. Dacă o asemenea linie separă sensurile de circulaţie, se interzice trecerea pe partea opusă sensului de mers.

Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile interzice staţionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de interzicere a staţionării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea.

Banda delimitată printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este aplicat şi un marcaj simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule, delimitează banda rezervată circulaţiei acelei sau acelor categorii de vehicule.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra impune acest lucru.

Linia discontinuă simplă este destinată:

  • a) delimitării benzilor în vederea ordonării circulaţiei, caz în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mare decât lungimea acestora;
  • b) anunţării apropierii de o linie continuă şi a interdicţiei impuse de aceasta sau apropierea de un alt loc ce prezintă un risc particular, cazuri în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mic decât lungimea lor.

Marcajul discontinuu delimitează benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducătorii de vehicule schimbă banda de circulaţie, direcţia de deplasare ori când s-au angajat în depăşire. Aceste manevre se vor executa numai după ce aceştia au semnalizat şi s-au asigurat că nu periclitează siguranţa celorlalţi participanţi la trafic care îi urmează sau îi precedă sau circulă din sens opus.

Linia discontinuă dublă este destinată delimitării uneia sau mai multor benzi cu circulaţie reversibilă.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă ori una discontinuă alăturate are pentru conducătorul de vehicul semnificaţia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. Această dispoziţie nu-l împiedică pe cel care a efectuat o depăşire să-şi reia locul pe sensul de mers. Nu sunt considerate marcaje longitudinale liniile continue sau discontinue care delimitează marginile părţii carosabile sau care, unite cu liniile transversale, delimitează locurile de staţionare.

Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului „Oprire”. Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub formă de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.

Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.

Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către biciclişti.

Marcajul sub forma unei sau unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică faţă de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligaţia ca vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă.

Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staţionării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul BUS sau TAXI poate fi folosită pentru semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre.

Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei.

Marcajele ce se aplică pe elementele laterale ale drumului sunt de culoare albă, neagră sau galbenă şi neagră. În zonele periculoase sau unde staţionarea vehiculelor este limitată în timp marcajele pot fi şi de alte culori.

 

<< inapoi

Distribuie si tu

Etichete: , , , , , ,

Comenteaza

Inchide
Ajuta si tu cu un "Like"
Apasa "Like" si ajuta-ne astfel sa devenim mai buni